Cântice mârlănești

de Mihaela Ursa acum 3 luni

Nu am răbdare să ajung la noul volum al lui Florin Bican, apărut zilele acestea la Editura Art și intitulat Singur printre mârlani. Mi-l doresc de când am văzut că, pe coperta a patra, autorul a selectat citate din Titu Maiorescu, G. Ibrăileanu și Vladimir Streinu, pe care le-a decupat ca pe niște laude deșănțate la adresa talentului său poetic.

Deocamdată, am revenit la cartea lui din 2007, care – deși apărută la Humanitas Educațional – nu a provocat nici pe departe reacția pe care ar fi meritat-o.

Momentul dintre Ziua națională și Moș Nicolae mi se pare cum nu se poate mai potrivit pentru a-l readuce în discuție. Se intitulează Cântice mârlănești (iar volumul de la finalul acestui an este o reeditare adăugită cu "cântice" noi). Ilustrat minunat și provocator de Iulian Frățilă, volumul conține, teoretic, poezii pentru copii. Practic, lucrurile sunt mult mai complicate decât atât, ca întotdeauna cu Florin Bican, pentru care așa-zisa "literatură pentru copii" este treabă serioasă, nu jucărie.

O cheie s-ar putea afla în dedicația cărții ("Fiului meu Sebastian, aceste pilde călăuzitoare"), dacă n-am afla imediat că ea nu se potrivește să descuie lectura.

Din Avertisment ne lămurim că s-ar putea să avem în Cântice mârlănești prima carte pentru copii răi:

"Eroii mei la tine-n dormitor/ Vor poposi să-ți tulbure hodina./ Cu ce au la-ndemână fiecare –/ Buldozer, brici, brichetă, drujbă, dinți –/ În somnul tău vor plămădi coșmare/ De care se-ngrozesc pruncii cuminți./ Dar tu, copile, n-ai de ce te teme.../ De ești, cum tind să cred, rebel și rău,/ Opac la carte, refractar la teme –/ Teroarea n-o să strice somnul tău".

 

Citește în continuare aici.

Vă recomandăm şi